Festivalul Dilema veche a însufleţit ieri Cetatea Alba Iulia cu evenimente diverse

F

A doua zi a Festivalului Dilema veche de la Alba Iulia a însemnat lecturi de proză scurtă românească de calitate, vernisaje de expoziţie, ateliere şi lecturi pentru copii, o proiecţie de film documentar, o dezbatere şi două concerte susţinute de doi percuţionişti: Zoli Toth şi Ovidiu Lipan Ţăndărică.

646x404 (2)

Festivalul Dilema veche a însufleţit ieri Cetatea Alba Iulia cu evenimente diverse. Copiii au fost implicaţi în ateliere care îi învăţau să facă benzi desenate (”profesori” fiind scriitoarea Adina Popescu şi graficianul Alexandru Ciubotariu, autorul celebrului personaj Pisica Pătrată), să facă un ziar (îndrumaţi de fotograful Cosmin Bumbuţ şi de jurnalista Elena Stancu) sau îi introduceau în fascinanta lume a lui Arik, personajul cărţilor pentru copii scrise de Ioana Nicolaie.
În timpul acesta, pe terasa unei cafenele, publicul se delecta cu proză scurtă de foarte bună calitate, în lectura autorilor: Alex Tocilescu, Lavinia Branişte, Radu Mareş şi Adina Popescu, după ce a terminat atelierul pentru copii. Selecţia autorilor şi prezentarea evenimentului a fost făcută de criticul literar Marius Chivu. Cei prezenţi au putut să asculte de la proza caustică şi violentă a lui Alex Tocilescu, până la cea extrem de sensibilă, dar nu mai puţin puternică a Laviniei Branişte.
Tot dimineaţa au fost vernisate două expoziţii: cea a graficianului Devis Grebu şi cea a fotografului Cosmin Bumbuţ.

Dezbaterea a avut ca temă Europa şi i-a reunit pe Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, managerul cultural belgian Hugo de Greef, profesorul de română de la Universitatea din Pisa şi traducătorul Bruno Mazzoni, jurnalista de la Courrier International Iulia Badea-Gueritee, managerul cultural Aurel Mitran, Doina Biro, directoarea Bibliotecii Batthyaneum, şi invitatul special al Festivalului Dilema veche, Mircea Cărtărescu.

Proiecţia a reprezentat de fapt un interviu pe care i l-a luat regizorul Iulian Manuel Ghervas lui Dorli Blaga, despre marele poet, aşa încât filmul s-a numit ”Tatăl meu, Lucian Blaga”. La sfârşitul proiecţiei, fiica poetului a intrat în dialog cu publicul din Alba Iulia, prin Skype. Seara zilei de ieri s-a încheiat cu două concerte, date pe scena din Piaţa Cetăţii: concertul fusion ”Bach in Showbiz” al lui Zoli Toth şi cel dat de Farfarello feat. Ovidiu Lipan Ţăndărică.

Valoarea artiştilor faţă cu promovarea.

Dezbaterea despre Europa, deşi a avut un subiect considerat îndeobşte arid, a fost foarte animată, iar intervenţiile participanţilor au fost urmărite de un public de aproximativ 150 de persoane, care nu se dădea dus nici măcar când a început ploaia.

Intervenţia lui Mircea Cărtărescu a fost, cum era de aşteptat, memorabilă. El a început prin a vorbi despre ce înseamnă Europa, la nivel conceptual: ”Europa reprezintă întâi de toate o tradiţie culturală. La baza întregii culturi europene stau doi oameni care nu au lăsat nimic scris: Iisus şi Socrate – pe umerii cărora se înalţă toate bibliotecile lumii. Aceasta e tradiţia în care trăim şi care ne-a învăţat să gândim. Gândim pe tiparele Bibliei şi pe cele ale corpusului filosofiei greceşti. Sunt cele două elice ale ADN-ului nostru interior. Prin urmare, prima noastră tradiţie culturală este cea europeană, iar a doua este cea a comunităţii în care trăim, comunitatea românească.”, a spus Cărtărescu.
Problema e – a observat scriitorul – că aceste concepte nu ajută foarte mult: „Conceptele estetice sunt slabe, se află în bătaia tuturor vânturilor. Nu e suficient să arătăm cu orgoliu că aparţinem unei mari tradiţii culturale. Această tradiţie trebuie să aibă în spate forţe de altă natură. Se spunea despre Gorki că e un mare scriitor că avea 14 divizii de tancuri în spate. În acest moment, mulţi scriitori europeni sunt mari scriitori pentru că au economii care duduie în spate (cum e cea germană sau cele nordice).”

Totul stă în promovare, nu în valoarea artiştilor, iar promovarea se face cu bani – a conchis Mircea Cărtărescu. ”Dacă vrem să fim europeni, nu trebuie să facem gargară europeană, să spunem cuvinte frumoase despre Europa, ci să facem naibii ceva! Să facem ceva pentru artiştii români şi pentru promovarea lor!”, a atras atenţia scriitorul.

sursa: adevarul.ro

Comments

comments

Despre autor

BrasovOnline

Echipa editorială BrasovOnline.net